marți, 27 octombrie 2009

borderlands

nu, nu e game review.
e doar asa, ca sa ma laud.

astept jocul asta de vreo luna. ieri trebuia sa fie lansarea oficiala pentru windows si, cel mai probabl, a si fost. ieri il caut pe isohunt, si gasesc o varianta de la reloaded. faini baietii astia, de obicei fac treaba buna.
dau click pe download si incepe. subtil, 0.1kb, 0.2, incet incet.
ma duc sa fumez o tigara, era deja la 37% si-l scoteam cu 5 MB. da, asa mai stam de vorba.

a durat cam 30 de minute sa-l ia pe tot, ceea ce m-a bucurat pentru ca - daca tot nu merge, macar n-am pierdut saptamani la rand.

il instalez si - minune - merge!

asa ca acum voi juca borderlands o vreme :D

luni, 26 octombrie 2009

Ochi-de-pisica



de Margaret Arwood
ed. Leda, Bucuresti, 2008

Margaret Atwood este o descoperire recenta pentru mine, n-am citit decat doua carti de ea, 'Penelopiada' si aceasta, insa este o autoare care m-a cucerit de la prima lectura. Asta probabil pentru ca am inceput cu cartea care trebuie, caci daca as fi dat intai de " Ochi de pisica" nu stiu. In ciudat sfatului lui puck, care m-a avertizat ca e tradusa ingrozitor de prost, am cumparat frumusel cartea si am purces la citit.

Horror, grozaviile incep inca din prefata care, culmea, e scrisa in limba romana! si unde se fac incurcaturi de personaje, iar informatiile oferite sunt incomplete ( primul sot al lui Elaine e Jon, nu Ben, si nush cati dintre cei care au citit cartea stiau inainte sa caute pe google ca Premiul Guvernatorului General--echivalentul Pulitzer-ului american-- este cel mai important premiu canadian ).
Si incepem lectura porpriu-zisa, anevoioasa de altfel cand dai peste expresii de genul " coterie feminina", " suprafata carcinogena", " totul s-a petractat prin telefon" ( cuvinte care exista in dex de altfel) alaturi de expresii gen "s-o croiasca zdravan pe fundicul gol" , interjectia "iui", "sedem pe iarba si inlantuim papadii ", i se vedeau "chilotasii ", si nu-s decat la pagina 96.

72 de pagini mai incolo am dat peste fraza care mi-a schimbat perspectiva asupra modului corect de a te incalta: " pun sosetele groase de lana peste pantofi si-mi indes picioarele in cizme".

Intre timp alte personaje coboara pe "escalator" ( stiu, 'scara rulanta' era prea banal), tonul cuiva exprima "satiseala " ( pe asta nu l-am gasit in dictionar, nush ce a vrut sa zica), cineva isi aplica un "Band-Aid" ( ok, a lasat numele brandului ca in original, dar putea naibii sa explice intr-o nota de subsol ca-i vorba de un plasture), totul culminand cu cuvantul "sveter " care m-a sacait in tot romanul, caci da, tot englezescul ' pulover' wasn't good enough.

Trecand (cine poate) peste toate aceste scapari de traducere si/ sau tehnoredactare cartea este cu adevarat foarte buna, iar M. Atwood o scriitoare peste care ma bucur ca am dat, dar pe care o voi citi in viitor, pe cat posibil, in original.

duminică, 25 octombrie 2009

si 2 matzi din sinaia

un motan batran si fara dinti, dar cu fata de bampir



si-o motanitza care a stat frumos la poza

autumn in his eyes - with pictures :)














tribute post: stuck in customs

this is a tribute post to "stuck in customs".

we arrived at the "sinaia" train station an hour and a half early, with the intention of exchanging our tickets for ones to an earlier train. and that we did. it was around ten to five when the loudspeaker announced a delay of our new train of about an hour. having already taken pictures all day, i wasn't keen on getting out my camera again - but what was I supposed to do for another hour in a small town trainstation? anyway, this is what i've managed to shoot:








vineri, 23 octombrie 2009

oldies but goldies

cred ca de vreo 4 ani caut astea pe net. enjoy:











merg, fiind iarasi un an cat se poate de electoral.
si intrebarea mea: cand credeti ca a fost momentul exact cand a murit speranta romanilor?

maine, maine, maine

autumn in his eyes :)

joi, 22 octombrie 2009

industriala

foto

azi am lasat orice fel de bun-simt la o parte, si ma bucur ca am facut-o. am pus unul langa celalalt, comparativ, aparatul meu foto cotat undeva la 1700 RON si d3x-ul, cotat la 30 000 RON (da, atatea zero-uri trebuie sa fie). si ce am aflat?

pai am aflat ca, in principiu, d3x e full frame si al meu nu. si full frame-ul nu conteaza pentru nici un fotograf, mai putin aia obsedati de a fi cu echipamentul "mai bun decat tine". so, basically, de unde diferenta asta de aproape 3 sute de milioane? astept raspunsuri, ca eu unul nu m-am prins.

uite si dovada.

miercuri, 21 octombrie 2009

luat de val

cred despre mine ca sunt genul de persoana care nu se da la o parte decat atunci cand vrea. multe ore petrecute in diverse mosh pit-uri pe la concerte m-au invatat cu o oarecare stabilitate, ceea ce inseamna ca poti sa te izbesti in mine cam cat de tare vrei, daca nu am chef sa ma misc atunci n-o sa se prea intample.

si eram azi in metrou, de dimineata. langa mine, in dreapta, o femeie pe la 35-40 de ani. care se ridica la un moment dat si coboara. stiti cum e in metrou dimineata, nu? e o lupta pentru locuri. spre asta de langa mine, proaspat eliberat, se indrepta acum un fel de chestie. enorma. gigantica. avea sateliti in jurul ei. si incepe sa se-aseze langa mine. a fost prima data cand m-am simtit luat de val. pur si simplu pluteam pe un fald de grasime, si am plutit asa vreme de jumatate de scaun. fuck...

cand a coborat la victoriei, in lipsa ei a ramas o curbura in spatiu-timp, cam asa cum ramane chiar inainte de o gaura neagra. acolo n-a mai stat nimeni.

luni, 19 octombrie 2009

fights

andrei ma inspira.

ne vom uita impreuna la doua filmulete. primul exemplifica niste diferente de opinii din fotbal:



multe sarituri, impingeri, joc de glezne. foarte frumos, fred aster ar fi mandru.

si uite-asa se intampla intre barbati:



see the difference?

duminică, 18 octombrie 2009

pui cracanat pe cartofi si clatite japoneze

*pentru puiul cracanat: ingrediente obligaotrii: 1 pui si 1-2 kg cartofi.
*se curata cartofii si se trantesc bucatele nesimetrice in tava langa 5-7 catei de usturoi.
*se ia pui de gril de la piata, se spala bine si se taie in doua pe piept; se unge cu ulei din belsug, cimbru, sare grunjoasa, piper, busuioc si ce alte condimente ne mai trazneste prin minte( astea erau ingredinetle neobligatorii); se aseaza puiul peste cartofii din tava si se mai pune un pic de ulei si peste acestia,si un pic de apa, ca in poza:



cand e gata, arata asa:



*desert: clatite japoneze dupa o reteta furata de aici, cu mentiunea ca eu am adaugat esenta de rom in compozitie si ca nu mi-au iesit perfect rotunde :D

sâmbătă, 17 octombrie 2009

meandrele exprimarii jurnalistice

In 'Adevarul literar si artistic' de miercuri, 14 oct. 2009, articol mare pe 6 pagini despre Herta Muller. La pagina doi intalnim urmatoarea fraza:


de unde eu inteleg ca: ' la fel ca IN ( banuiesc ca l-a uitat) majoritatea cartilor sale,bacteriile localizate cel mai adesea în gură și faringe, care răspândesc în sânge focare de infecție cad( ca sa facem acordul) asupra autobiografiei consumate in Romania anilor '70-'80 si asupra raportului dintre sine si tentaculele aparatelor de supraveghere ale statlui' am incheiat citatul, parantezele imi apartin.

sau, folosind sensul 2 al cuvantului ' focus' in limba romana, putem intelege ca, ' la fel, focarul la lentile și oglinzi cade asupra etc., etc. .

confer dex.

tendativa de a pleca la munte

ieri dupa-amiaza am vrut sa plecam la munte; ne-am facut planul, am facut rezervari cu doua saptamani inainte, am vorbit de cateva ori cu gazda cerand informatii despre cum sa ajungem, daca si pana la ce ora e deschis restaurantul pensiunii, vorbind chiar si sa ne sune pe drum sa ne zica daca drumurile sunt ok. Si am ajuns. Pana pe soseaua de centura a Ploiestiului. Ca sa ajungem acolo ne-a luat 2 ore si jumatate. La ora 5 p.m plecam din Bucuresti, la ora 7,30 pm faceam stanga imprejur. Asta pentru ca dupa o iesire nesperat de lina din Bucuresti, cu 12 km inainte de Ploiesti s-a blocat circulatia si am mers bara la bara, cu 10-20 km pe ora, fara exagerare. La intrarea in Ploiesti am prins 5 km cu 50 la ora, apoi ne-am blocat iar, moment in care am decis ca pur si simplu nu se merita. La 8, 30 intram in casa. funny, nu?

miercuri, 14 octombrie 2009

KREATOR


sursa imagine aici.

andrei, acest demiurg blogosferic de rotatii inalte si profund superioare, m-a inspirat prin postul sau de aici sa va povestesc ceva despre aceasta trupa de nemti autointitulata kreator.

era imposibil sa mergi prin orice cartier din romania prin '94 - '95 si sa nu vezi macar un zid pe care scria kreator. dar cine sunt ei?

pai ei sunt etalonul thrash metal european. ei si sodom, desi - intre noi fie vorba - sodom dupa agent orange s-a cam pierdut. si asta era acu' vreo 25 de ani, mai mult sau mai putin.

despre trupa n-o sa va zic mare lucru, gasiti pe wikipedia. dar pentru mine ce a insemnat kreator?

well, avand in vedere ca m-am scolit in metale grele cu de-alde slayer, kreator a fost un pas destul de previzibil, mai ales ca europenii in general o fac mai bine - oricare ar fi ea :))

ok, si la un moment dat au scos albumul ala, renewal, pe care 90% din metalisti nu stiau nici macar sa-l pronunte corect, dar il tot injurau de mama focului. si toti o dadeau pe foaia clasica - mama ce misto era kreator inainte de renewal. bai, stiti ceva? mie imi place mai mult dupa. mie-mi place cel mai mult outcast. e genial albumu'. si daca piese gen phobia, whatever it may take, leave this world behind nu va spun nimic, well, nu sunteti metalisti din punctu' meu de vedere. si da, eu sunt buricu' lumii in materie de metal - eu nu spun, eu decret. ca sa fie clar!

kreator s-au suparat la un moment dat dupa 2000 de toti papagalii astia descrisi mai sus si s-au gandit sa le dea un bocanc in gura. acest bocanc s-a numit violent revolution, ocazie cu care au trecut si pe la polivalenta sa ne incante. si-a fost mare. fuckin' brutal :)) misto concert a mai fost ala!

acu' canta iar de-astea de-ale lor, mai rapide si mai nush cum, dar mie tot outcast imi place cel mai mult. so there!

play it loud, fuckers!

ganduri

ma gandesc, de exemplu, ca daca te adresezi in continuu aceluiasi public vei avea parte, mai mult sau mai putin, de aceleasi reactii. ceea ce e ok daca iti doresti laude ieftine sau critici pe care ai invatat sa le combati. dar ce spune asta despre tine ca persoana?
ma gandesc ca daca vrei o critica obiectiva n-ar trebui sa intrebi nici prieten, nici dusman, nici orice alt cunoscut.
de asta imi place mie sa particip la concursuri aici. ok, nu se castiga nimic. dar cand stiu ca impreuna cu mine sunt fotografi din toata lumea, atat amatori cat si profesionisti, parca apreciez altfel competitia.
sincer vorbind, aceste "challenges" m-au invatat cel mai mult despre fotografie. si continua sa ma invete, continua sa imi impinga limitele, iar eu continui sa incerc.
am iesit pe primul loc? nu. am iesit macar in primii trei? nu. atunci cui ii pasa de mine? pai, mie, bineinteles.
prima data cand am participat am prins locul 486.
a doua oara 301.
au urmat 192, 18 si in final 13.
uitandu-ma la evolutia mea de cand am inceput si pana acum, da, pot afirma ca sunt mandru de mine. si sunt mandru pentru ca acolo nu se puncteaza decat imaginea. nu exista prieteni, colegi, alte alea. sunt competitii pe merit.
sa vedeti voi cat o sa ma bucur cand oi ajunge pe podium :D (ca nu ma las pana n-o sa fiu primul!)

marți, 13 octombrie 2009

Memoriile lui Hadrian

Publius Aelius Traianus Hadrianus, imparat al Romei din 117 pana in 138, a ramas cunoscut in istorie ca unul dintre 'cei 5 imparati buni ai Romei'. Nascut in Italica, in apropierea Seviliei de astazi, a devenit succesorul lui Traian la tronul Romei cu ajutorul sotiei acestuia, Plotina, actul public legal de adoptiune nefacandu-se niciodata.
Ca imprat nu a continuat politica de cuceriri a lui Traian, preferand chiar sa renunte la unele colonii mult prea indepartate si greu de aparat, singrul conflict major fiind al doilea razboi iudaic care a dus la distrugerea Ierusalimului si schimbarea numelui provinciei din Iudeea in Palestina.

Hadrian ramane in istorie ca imparatul care a consolidat si stabilit granitele imperului roman, ca bun administrator si soldat, preferand sa strabata imperiul in lung si-n lat, in locul vietii linistite de la Roma. A fost initiatorul foarte multor lucrari de arhitectura, banuit a fi iubit Grecia si cultura greceasca mai mult decat pe cea romana, considerand-o superioara pe cea dintai.
Una dintre curiozitatile domniei sale ramane " Zidul lui Hadrian" din nordul Angliei, scopul acestuia fiind, se presupune, delimitarea frontierei de nord a Imperiului.
(sursa foto)

" Memoriile lui Hadrian" de Marguerite Yourcenar ( prima femeie primita in Academia Franceza) este scrisa sub forma unei lungi epistole catre Marcus Aurelius ( viitorul sau succesor). Imparatul rememoreaza si mediteaza asupra trecutului sau, descriindu-si ascensiunea sub Traian, prietenia si devotamentul fata de Plotina, politicile sale militare, dragostea sa pentru poezie, arta, filozofie.
Dupa cum declara autoarea in caietele de note inserate la sfarsitul cartii, s-a oprit asupra acestui personaj deoarece el a domnit intr-o vreme cand zeii isi pierdusera puterea, iar crestinismul nu se nascuse inca.

prin birou 3: cum sa treci de ziua de marti in 13254 pasi simpli

e marti, e data de 13, si tu te trezesti la 6 ca sa ajungi la multinationala. in aceste clipe nu ai nici un gand pentru ca bucata de creier care se ocupa de generarea gandurilor inca doarme.
se trezeste abia cand ajungi la birou si deja e prea tarziu pentru ca seful te-a vazut deja, stie ca esti ok, nu te mai poti invoi, nu ai ce face decat sa ramai la serviciu in ziua asta de rahat.

acum incepi sa ai primul gand: pauza de masa. trebuie sa faci cumva, nu stii exact cum, sa reusesti sa ajungi cat mai repede la pauza de masa. dupa pauza aia, totul e ok.
dar e abia ora 8. atat de departe... iesi la o tigara pe balcon. chiar si o cafea, pentru cei care servesc cafea. mai o vorba cu colegii, mai nush ce, ajungi inapoi la birou pe la 8:22. deschizi aplicatiile, incarci ce faceai ultima data si te prefaci interesat. chiar gasesti anumite amanunte pe care le indrepti. aproape ca devine captivant. te mai uiti o data la ceas. 8:23. e clar, asa nu merge.

te uiti dupa sef, constati ca nu te vede. intri pe net. pana se-ncarca, pana te loghezi pe forumuri, pana una, pana alta, mai trec vreo 5 minute. hai ca parca incepe sa fie bine. dar stai. prinzi o miscare cu coada ochiului. seful vine spre tine. nu te uiti la el, de-acum esti versat. mouse-ul in extrema dreapta, click, se inchide internetul. ochii doar in monitor. esti interesat de munca. alarma falsa - seful se ducea la alt coleg. iar deschizi netul, iar te loghezi, mai trec niste minute.

ora 9 fara 10 - pauza de tigara. mai o vorba, mai o barfa, mai o injuratura printre dinti la adresa managementului pentru ca astia oricum sunt in aer si nu vad niciodata problemele evidente, mai trece vremea.
ora noua te prinde iar la birou. repeti algoritmul pana se face 10 fara 5.

la 10 fara 5 tre sa te duci pe la colegi, sa vezi cine face comanda de mancare azi, de unde luati, urmand a te decide ce vrei sa mananci. dureaza cam 15 minute. de cate ori te ridici reperezi cu coada ochiului o miscare a sefului. bulangiul e cu ochii pe ceas ca un uliu, sa iti vada fiecare pauza, fiecare timp mort.

pe la 10:10 esti iar la birou, de data asta ceva mai degajat, stii ca mancarea trebuie sa vina si te va salva. dar mai e mult pana atunci - mai bagi un net, te mai preocupi de niste detalii minore legate de munca. timpul trece, leafa merge. sau, oricat de putin ne-ar plati, noi tot putem munci mai putin de-atat.

10:45 - pauza de tigara. studiile unor oameni de stiinta cel mai probabil britanici arata ca la fiecare 50 de minute de privit in monitor e necesara o pauza de 10 minute.

cand a trecut de ora 11 deja esti in extaz, stii ca din clipa in clipa va sosi mancare, si odata cu ea pauza de masa. minutele se scurg extrem de greu, esti cu ochii pe telefon constant.

11:45 dumnezeule, a trecut o saptamana de cand am dat nenorocita asta de comanda! mai aveam un pic si ma duceam la sefu' sa-i cer de lucru, esti nebun?

pauza de masa juma de ora, pana la 13:15.

plus tigara, pe la 13:30 esti din nou instalat comfortabil la birou. seful s-a intors si el din pauza, chiar inaintea ta, avand exact destul timp cat sa te vada si sa se mai benocleze o data la ceas. sta-ti-ar in gat, ma, animalule! - iti spui umil, ferindu-ti privirea si prefacandu-te interesat de ce vorbeste un coleg.

pe la 14:30 esti deja satul de net, ai facut tot ce puteai face, incepi sa iei iar la buchisit rahaturile alea care sunt gata de 2 saptamani dar nu te induri sa-i spui sefului pentru c-o sa-ti dea altele, si realizezi cu stupoare ca cea mai gera parte din zi e cea de dupa pauza de masa. hai frate, nu se mai face odata patru jumate? wtf???

pe la 14:40 mai iesi la o tigara, mai schimbi o vorba cu alte departamente, nici ei n-au primit marire de salariu, totu-i de rahat, te duci la birou. mai stai un pic pe net. mai raspunzi la un comentariu pe forum. esti intr-o pasa spirituala azi.

15:30 - mai e o ora. doar o ora. dar acum chiar nu mai ai nimic, absolut nimic de facut. chiar nimic.
evrika!!!!!!!!!!!! ai blog.

te apuci catinel sa scrii pe blog si pana termini postarea aia despre nimic realizezi ca s-a facut 15:57. acum o poti publica, te mai duci la o tigara si apoi te pregatesti de plecare.
felicitari! a mai trecut o zi :D

luni, 12 octombrie 2009

cel mai destept lucru spus vreodata de un roger

"esenta viseaza un vis al formei. formele trec, esenta, insa, ramane, visand vise noi. omul numeste aceste vise si gandeste ca a pus mana pe esenta, fara sa stie ca a invocat irealul."

roger zelazny, "lord of light"

asta-i culmea

dupa ce numerele afisate in blog (si probabil nu doar ele, caci multe apleuri sunt cu numar privat) m-au tot sacait o vreme cu mesaje aiurea, bip-uri si telefoane fara sa aflu cine, de ce si cum ma tot suna pe mine, azi dimineata cand ajung la job gasesc un apel nepreluat. Crezand e ca vreunul dintre parinti sun inapoi, dar nu, surpriza: era Politia din Targoviste, care nici ei nu stiau de ce m-au sunat sau la cine au sunat, as a matter of fact.

duminică, 11 octombrie 2009

a dracu activitate blogaristica am mai avut weekndul asta :D

si-o melodie( in 3 versiuni) care ma obsedeaza de cand am re-auzit-o dupa hahaha la nunta unei prietene acu' vreo luna jumate:





catolica

pisoi mic mic mic

vezi paharul


o alta leapsa furata

de aici; incepe sa-mi placa :D

1.Do you snack while you read? If so, favorite reading snack?
rar, doar cand mananc in oras singura, si atunci e mai degraba o problema de citit in timp ce mananc. imi place la fel de mult sa citesc si sa mananc, deci prefer sa ma consacru ambelor placeri individual.

2.Do you tend to mark your books as you read, or does the idea of writing in books horrify you?

da si nu, nu. am avut carti pe care faceam adevarate comentarii si mi se pare destul de nostim sa citesc o carte pe care si-a lasat si altcineva notitele.

3.How do you keep your place while reading a book? Bookmark? Dog-ears? Laying the book flat open?
da, da si da. indoi colturile cand cand n-am semn de carte, dar in ultima vreme incerc sa pun orice pe post de semn de carte, gen bonuri de la market sau listele de piata :D.

4.Fiction, Non-fiction, or both?
mai mult fiction, dar si non-ficiton, desi in orice text scris e un pic de fiction indiferent de cat s-ar vrea el de factual.

5.Hard copy or audiobooks?
cartea de hartie, no question about it.

6.Are you a person who tends to read to the end of chapters, or are you able to put down a book at any point?
depinde; daca sunt acasa si mai am putin pana la sfarsitul capitolului, citesc pana la capat; daca sunt in metrou sau in toata cartea nu-s decat 4 capitole uriase, ma opresc cand trebuie sa cobor.

7.If you come across an unfamiliar word, do you stop and look it up right away?
daca sunt acasa de obiecei da, daca sunt in metrou obviously not. Dar, daca un cuvant ' ma sacaie' rau si nu pot sa-l caut pe loc, il caut cand ajung home.

8.What are you currently reading?
" Memoriile lui Hadrian" de Marguerite Yourcenar--faina carte, faina rau, pacat ca mai am un pic si-o termin :(

9.What was the last book you bought?
'500 Activities for the Primary Classroom' :D

10.Are you the type of person that only reads one book at a time or can you read more than one at a time?
in ultima vreme cate una, dar n-am nicio problema sa citesc 2-3 in acelasi timp.

11.Do you have a favorite time of day and/or place to read?
in pat, langa calorifer, cu ceasca de cafea langa mine daca-i dimineata sau de ceai daca-i dupa-amiza si neaparat duminica.

12.Do you prefer series books or stand alone books?
n-am preferinte, mai ales ca eu consider ca seriile sunt de fapt aceeasi carte imparita in niste capitole mai mari publicate individual ;)

13.Is there a specific book or author that you find yourself recommending over and over?
consider ca anumiti autori sunt indispensabili( si nu, nu-s neaprat aia din canon), dar in general recomand carti in functie de persoana.

14.How do you organize your books? (By genre, title, author’s last name, etc).
dupa editura si colectie; sunt mai usor de aranjat in biblioteca asa, chiar daca asta inseamna uneori sa am un autor pe 3 rafturi diferite.

e pe furate, o ia cine vrea :)

hoinareli matinale

*am gasit aici un top al celor 100 de carti preferate de francezi. Ma intreb daca ar fi posibil sa se faca si la noi acelasi lucru si daca da, care sunt sansele ca pe locurile 1-20 sa nu se afle paulo coelho?

*daca v-ati intrebat vreodata ce fel de intrebari se pun in interviurile de la Oxford Univeristy si cam cum ar trebui sa raspundeti la ele, gasitit aici mostre de intrebari si raspunsuri. Universitatea a facut public pentru prima oara un astfel de mini-intreviu. Eu-s mandra de mine ca am stiut sa rapsund la intrebarea de la engleza :D

* am descoperit ca mi-e greu sa citesc un blog despre carti care n-are poze cu copertele cartilor. devine oarecum plictisitor si anost sa dai doar peste scris si iar scris. funny, nu-i asa :D.
mi-am dat seama de asta hoinarind pe aici de unde am sa si fur o leapsa faina rau :D.

sâmbătă, 10 octombrie 2009

red faction: guerrilla

gen: third person shooter (and more)

in asteptarea lui borderlands (20 oct :D) si injurand ca alpha protocol a fost amanat, am decis acum vreo saptamana, poate doua, sa instalez red faction: guerrilla. vazusem poze pe net, chiar si cateva filmulete, dar nu reusisera sa ma convinga prin nimic. o lume in care poti distruge peisajul era ceea ce-mi inspira neincrederea in engine-ul grafic. ma gandeam ca e un fel de blood 2, pentru cei ce mai tin minte shooterul de acum vreo 10 ani. arata bine, dar pare facut din carton.

a doua chestie care m-a lasat oarecum rece a fost atmosfera rosiatica din toate pozele si toate filmuletele. ok, sunt pe marte, dar chiar trebuie ca totul sa arate la fel?

si apoi am instalat jocul. 2 minutes in, am avut senzatia unei surprize extrem de placute. engine-ul era solid, avea feeling, era real. lumea aia rosie era frumoasa si lucrata ingrijit, in detaliu. ma gandeam ca poate, poate, jocul asta nu va fi doar unul de umplut timpul.

tot plimbandu-ma pe-acolo deodata s-a facut noapte, ocazie cu care am facut screenshot-ul asta:



de obicei scriu o recenzie doar dupa ce termin jocul. fac o exceptie de data asta, nu am terminat nici macar capitolul doi din cele sase, si s-ar putea sa mai dureze.
ca sa lamurim introducerea: jocul e fain. e chiar foarte fain. tot ce faci in el are un feeling aparte, dar in acelasi timp extrem de bine ancorat in lumea in care te afli si in povestea pe care o dezvolta "red faction".

dupa cum spuneam, jocul are sase capitole. sau sase zone diferite ale hartii. asta nu inseamna ca esti restrictionat in vreun fel, poti sa te plimbi de la inceput pe oriunde ai chef.
in fiecare capitol ai cateva misiuni obligatorii, o gramada de misiuni optionale si de asemenea optiunea de a te plimba singur, distrugand tot ce-ti sta in cale.

ce e fain in mod deosebit: esti un inginer venit pe marte sa lucreze, te trezesti intrat intr-o factiune a rebelilor pentru eliberarea planetei de sub tirania EDF-ului, adica a armatei, observi ca povestea se complica, in scena aparand si acei banditi, si nu esti decat la inceput. jocul e mare. chiar mare.

bonus: majoritatea jocurilor au ca arma de inceput un pistol cu munitie infinita (quake2) sau un topor (quake) sau o drujba(doom, serious sam second encounter) sau un cutit sau whatever.
red faction: guerrilla are ca arma de inceput un baros :D si credeti-ma, o sa-l folositi. trece prin ziduri ca prin branza, face usi oriunde, plus ca darami o cladire in sub 2 minute :D

go play!

miercuri, 7 octombrie 2009

leapsa furata si nu data

de la brightie :p

1. Dacă ai putea să intri şi să trăieşti într-o carte care ar fi aceasta? Motivează alegerea făcută! (dar într-un film? dar într-un cântec?)
yuki: vreau in 'Alice's Adventures in Wonderland' pentru ca ever since I was a little girl mi-am tot imaginat cum e sa-ti tot schimbi marimea.
vreau in 'Never Ending Story' sa dau si eu nume printesei si sa zbor pe cainele ala mare si alb care era defapt dragon.
vreau in cantecul cu padurea cu alune si cei 2 pitici si pupaza care vine si ea si sa-i pot spune sa se care dracului la ea acasa :D

alex: in " Fundatia" ca sa ma inscriu pe lista pentru a doua Fundatie.
in " Amelie" ca e faina atmosfera.
in " I wasn't born to follow"

2. Dacă ai putea să-ţi alegi prenumele care ar fi acesta? Dar în cazul în care ai fi de gen opus?
yuki: hihihi Yuki; nu pot sa-mi imaginez un nume masculin pentru mine.
alex: alex si alexandra

3. În ce altă ţară ai vrea să trăieşti pentru un an şi de ce?
yuki: UK, obviously for obvious reasons
alex: idem, for idem.

4.Care e visul cel mai neobişnuit pe care l-ai avut şi ţi-l aminteşti?
yuki: era nopate,ma urmarea un caine mare si negru, m-am urcat pe un gard, gardul a cazut, m-am trezit.
alex: seria de vise in care ajungeam la poarta raiului si nu puteam sa intru pentru ca ma tinea la intrare in pechinez roz.

5. Povesteşte o zi din viaţa ta imaginându-ţi că eşti un animal.
yuki: ma trezesc in cosul meu imblnait si casc, ma intind cat ma tin picioarele si coada si apoi ma duc sa ma mai intind nitel in pat si sa mai dorm o ora. ma trezesc iara, de data asta zburdalnica si ma duc si papa, apoi aleg de nebuna prin toata casa. apoi ma culc iara si dorm pana la amiaza cand ma trezesc sa beau apa. ma culc la loc si ma trezesc cand imi vin oamenii acasa. ma bucur si ma alint cum numai eu stiu, apoi le sar in brate cand nu se asteapa, nu-i las sa manance, le miorlai pe la usa si cand imi dau drumul inauntru vreau afara. cand se face seara ma culc si ma trezesc exact cand mi se culca oamenii, numai bine sa le mai sar un pic in cap. adorm fericita in cele din urma ori pe unul ori pe altul.

alex: a day in the life:

ma nasc.ma uit in jur si vad ca lumea e cam de rahat. mai observ si ca sunt destul de mic. si gri. dar macar am aripi. asa ca zbor. ma inalt in vazduh. perechi imense de palme vor sa ma zdrobeasca. ajung cu chiu cu vai intr-o bucatarie unde e cald si bine. mirosul de otet ma hipnotizeaza, nu ma mai pot dezlipi de pe gura siclei.
vine o ditamai bucatareasa si ma striveste. am fost musculita de otet.

6. Dacă ai putea trăi în pielea altcuiva pentru o perioadă limitată de timp, cine ar fi această persoană şi de ce ai ales-o?
yuki: intotdeauna am vrut sa fiu zana, deci daca o zana e o persoana, eu as vrea sa fiu o ...zana.
alex: Bill Gates pentru o ora ca sa fac o depunere in contul bancar al lui alex boldea

7. Dacă te-ai trezi singur pe lume, care crezi că ţi-ar fi primele gânduri şi ce ai face prima dată?
yuki: naspa rau optiunea asta; io prefer sa fiu din aia care nu's, impreuna cu ai mei.
alex: idem, singur pe lume sucks.

noi dam leapsa puisorului.

dar o campanie de nesamnaturi?

Azi in timp ce mergeam spre job ma opreste un tanar si ma intreaba daca nu vreau sa dau o semnatura pentru dl Traian Basescu. " Nu" zic, " nu vrea", si-mi vad de drum. N-am mai stat sa intreb pentru ce erau semnaturile respective, de ce are traian basescu nevoie de ele, poate sa se dea mare cu cati roamani il sustin, i dunno, whatever.
Ma gandeam insa ca nu-i corect sa se stranga doar semnaturi, ar trebui sa se stranga si nesemnatrui. Adica se strang 500 de mii de semnaturi, uite cata lume il place pe X , dar nu se spune nicaieri ca au fost intrebati 2 mil de oamnei si ca 1 mil jumate nu-l plac. So, eu propun sa se faca si tabel de nesemnaturi, alaturi de tabelul de semnaturi" Dati o semnatura sau o nesemnatura pentru dl X sau pentru dna Y?". Ti se iau frumos ca si in celalat datele din buletin, iar in locul unde ar trebuie sa scrie semnatura sa fie scris Nesemnatura. Eventual, sa fim pusi sa ne semnam cu un ne- in fata numelui, ex. nePopescu Ion.

jos cenzura

exista cateva bloguri pe net care ma enerveaza profund si de care imi place sa ma iau din cand in cand. azi - bookblog.

articolul: aici.

comentariul meu ce nu va aparea:

cartile de genul "enciclopedia societatilor secrete" sau "francmasoneria in imagini" se adreseaza din start unui public larg format din oameni fara experienta. de ce?

pai o enciclopedie a societatilor secrete presupune faptul ca aceste societati secrete exista. in momentul in care tu scrii o pseudoenciclopedie despre ele, guess what - nu mai sunt secrete. sunt doar niste societati. si societatile nu fascineaza prin nimic. ca te imbraci in cavaler si te duci la intruniri cu sabia, foarte bine, dar asta fac si fanii star wars la ale lor "conventions".

sa scrii despre ceva misterios inseamna sa-l reduci la banal - vezi blaga.
sa scrii despre o scriere despre ceva misterios, ca recenzie... asta inseamna bookblog, cel mai tare site cultural din romania for kids 3 and above.



later edit: imi fac o mea pulpa, au publicat comentariul meu - doar l-au moderat ceva mai greu, atata tot. sunt mai verticali decat ii credeam, ma duc sa-mi aduc bula de aer.

un sfert si-o zi

people are always asking me if i know tyler durden.

nu.

i am jack's cracked skull.

nu.

mie chiar mi-a placut fight club. de fapt, nu cred ca imi vine in minte vreun film cu edward norton care sa nu-mi fi placut.

slide.

nu.

tre sa scriu frumos pe blog pentru ca sunt inscris in chestia aia cu get in roll sau cum se cheama si apoi va creste numarul de vizitatori si vor fi mai multi.

nu.

dar o chestie pentru vizitatorii de calitate exista? m-as inscrie acolo. as vorbi despre teorii stiintifice cu persoane competente care stiu mai multe si inteleg mai multe decat mine. vreau sa invat.

nu.

sau as putea sa ma rezum la poze.

duminică, 4 octombrie 2009

intrebari si raspunsuri tampite

mentionez de la inceput ca asta e un articol scris de alex, adica je. pe contul lui yuki.

asadar pe forumul pe unde mai activam sporadic s-a pus prin 2004 sau 2005 intrebarea "ati facut vreodata sex oral?". iata raspunsul complet si needitat al unui anonim:

"Nu am facut si nici nu o sa fac.

Imaginatia merge departe, depinde de om. Aia mai creativi au si idei mai nastrusnice. Cei care vorbesc despre asta cu usurinta, scriu pe forumuri, se lauda cu sexualitatea lor de "fiara a asternutului" sunt penibili, ridicoli si de regula sunt slabi de caracter, exact invers decat vor sa para cu atata inversunare. Unul normal nu se apuca sa-si descrie amorurile in amanunt si apoi sa le arunce in multime.

Conteaza sa te intelegi la pat dar nu e musai intr-o relatie. De regula daca oamnii se iubesc, merge totul struna. Cu timpul ajung sa se iubeasca asa de mult ca nu mai vor sa faca sex deloc. Din dragoste pur si simplu nu mai simt nevoia sa faca amor. Nu fac nici cu alti parteneri. Nu mai fac, pur si simplu si nici nu-i deranjeaza asta. Din contra."

duty calls

leapsa de la brightie:

1. De ce cuvântul “abreviere” este atât de lung?
yuki: mie nu mi se pare lung.
alex:pt. ca are 5 silabe consecutive una dupa alta.

2.
De ce pentru a opri Windows-ul trebuie să dai click pe START?
yuki: ca sa opresti windos-ul treb. sa apesi pe start??!! ups :D
alex: pentru ca nu exista buton de stop.

3.
De ce nu există hrană pentru pisici cu aromă de şoarece?
yuki: acu' pe bune, chiar a vazut cineva vreo pisica mancand soareci?
alex: cine a gustat-o pe toata si stie ca nu exista?

4.
De ce aeroportul se numeşte “terminal”?
yuki: ba nu se numeste terminal, se numeste baneasa, otopeni, heathrow, J.F.K etc.
alex: in primul rand aeroportul nu se numeste terminal; in al 2-lea rand terminalul este locul unde se face imbarcarea; si in al 3-lea rand se numeste terminal pentru ca acolo se termina.

5.
De ce sunt spălate prosoapele de baie…Atunci când te ştergi nu eşti curat?
yuki: tu da, dar suportul pe care au stat?
alex: sunt spalate degeaba ca oricum se murdaresc.

6.
De ce piloţii kamikaze poartă casca?
yuki: pentru incurajare.
alex: pentru ca la altitudinea la care zboara aerul este foarte rarefiat si daca nu ar avea casca si masca de oxigen nu ar mai reusi sa ajunga la destinatie pentru ca ar lesina.

7.De ce pentru “separaţi” se foloseşte un singur cuvânt, în timp ce pentru “cu toţii” se alătură două cuvinte?
yuki: pentru ca atunci cand esti ' separati' esti doar unul, si atunci cand esti ' cu totii' esti mai multi. E perfect logic ca sunt asa.
alex: alex a zis ca e de a acrod cu ce am zis eu, deci idem.

8.
De ce nu poţi arunca un bumerang?
yuki: ba poti, cum sa nu poti, totul e sa ratezi prinderea.
alex: poti arunca un bumerang punct si virgula bumeraguleste o unealta folosita de aborigeni pentru vanatoare. asa. ea este conceputa special pentru a se intoarce pentru ca atunci cand vanezi canguri exista sansa sa ratezi si astfel bumergangul se intoarce la posesor, nush daca are sens ce am zis, decat sa te duci tu dupa el cum ai face dupa o piatra sau ...un glont.

9.
Ce vroia să facă omul atunci când a descoperit că vaca dă lapte?
yuki: negresa
alex: voia sa faca un hand job unui taur, m-am saturat de intrebarea asta, asta voiati sa auziti, that's it!

10.De ce sucul de lămâie conţine arome identic naturale, în timp ce detergentul de vase conţine suc natural de lămâie?

yuki: mai, eu una n-am baut detergent de vase asa ca habar n-am daca sucul ala e natural au ba, si nici nu ma intereseaza prea tare lamaile.
alex: pentru ca merit.






sâmbătă, 3 octombrie 2009

tristeti tabietale

nu pot sa nu observ ca in ultimele numere ale "Dilematecii" recomandarile si paginile cu noile apartii de la edituri sunt din ce in ce mai putine, iar in numarul de octombrie 2009 articolul de la " Dosar" reia o tema din decembrie 2008.

vineri, 2 octombrie 2009

padurea neprietenoasa

tone mapping RAW files:



.

Zuma are petitori

Stiti desenele alea animate cu motanii care se aduna pe un gard si incep sa cante si sa se vaite mama-mama. E, asa era noaptea trecuta la noi, dar nu chiar sub gean, ci...pe geam.

Totul a inceput in momentul in care am stins lumina si ne-am bagat in pat sa ne culcam. Intai s-a auzit un mieunat in departare. Apoi altul, dar mai aproape. Apoi un vaiet sa-ti rupa inima si timpanul chiar sub fereastra. Si apoi, zdrang, un zgomot, si-o coada stufoasa se plimba de-a lungul geamurilor noastre tinandu-si un echilibru precar, dar demn pe zabrelele de afara. Mandra, aka Zuma, statea ca hipnotizata pe parchet si privea la fantele de berceni care se proiecta pe jaluzele mai ceva ca in desenele japoneze.