de Ion Grosan
( scuze pt. matza din ochi)
In mod normal ar trebui sa stept sa termin cartea,( mai am vreo 30 de pagini) dar nu ma mai pot abtine, este pur si simplu bestiala, am cumparat-o cu alex intr-o duminica de la Craturesti, eu intr-o doara i-am scos folia si am inceput amandoi sa citim in metrou in drum spre casa si sa radem ca tampitii, de se uita lumea la noi si zicea ca suntem dusi cu sorcova.
Despre ce este vorba: pai, actiunea se petrece in secolul VII si avem ca personaje principale pe calugarii Metodiu si Iovanut, vesnic pe drum cu intre Iasi si Roma cu o misie si pe mazilitul Barzovie-Voda insotit de spatarul Vulture si rapsodul fara limba Broantes care intalnesc la Stambul pe tigancusa Cosette si care planuiesc a doua intoarcere in scaun a lui Barzovie. In timpul asta pe tronul Moldovei sa afla Sima-Voda de 80 de ani cu domana Ruxandrita, de 17. Pe langa aceste personaje oarceum principale, mai avem o sumedenie de alte personaje secundare, toate enumerate in episodul 200, episod aniversar dedicat sarbatorii tuturor personajelor cartii.
Asa cum marturiseste si autorul pe ultima coperta "O suta de ani de zile la Portile Orientului" este o parodie perfecta, pe structuri sadoveniene, dar nu numai. Asemeni lui Tristam Shandy a lui Sterne, povesitorul decide sa suprime anumite capitole, cum ar fi de exemplu episodul 186 cand isi ia concediu medical sau 181 in care povestitorii( pt. ca cica ar fi 4, unul care se ocupa de descrieri, altul de dialoguri, altul de epic si al patrulea de actiune)) sunt obositi si nu mai pot sa scrie, sau episodul 49 care este cenzurat, si tot asa.
Nu pot sa inchei maruntele cuvinte despre magnifica carte, pentru mine una dintre cele mai faine carti scrise in limba romana,ever, alaturi de 'Zilele regelui', dar intr-un mod cu totul diferit, fara sa las un mic citat, nu neaparat cel mai definitoriu, dar in mod sigur amuzant:
fragment din episodul 5, in care calugarii Metodiu si Iovanut se intalnesc cu o banda de tatari. Calugarul Metodiu este poftit de seful tatarilor sa viziteze haremul.
'Intrand pe usa mascata de trupul unei tatroaice mascate de trupul masiv al unui eunuc, Metodiu se opri zgait in prag: in camera cufundata intr-un semiintuneric placut si din care se zvoneau dulci sunete de lira, se aflau sapte tataroaice tinere, toate una si una, unduindu-se usor in jurul unei masinarii ciudate. Intr-un colt, asezat pe perini si tragand dintr-o lulea de fildes tinuta cu gratie de o eunuca, statea cufundat in ganduri un tatar batran, complet ras si avand tatuate pe piept si Cruucea" Sfantul Ghoerghe" , si-a Semilunei Stea.
--Ce e asta?-baigui Metodiu aratand spre masinarie?
--O tiparinta, monser!-lamuri hanul cel tanar.
--Si ce tipariti?- facu Metodiu placut surprins.
--Psaltiri, Cazanii, Lexicoane, ' Istoria Imperiului Otoman', partea cu cresterea.
--Bine, bine, da' fetele?
--Sunt de la corectura. '
lectura placuta :)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
garantez pentru primele pagini ale cartii, sunt bestiale! cum termin cu zelazny (mai am 3 carti si gata) ma pun pe cartea asta!
salutari pe aceasta cale lui cosmacpan, cel de-al 12-lea cititor :D
deci poza cu zuma obturanda e geniala.
cartea o trec pe lista. :)
Brightie: :D
Trimiteți un comentariu