Putine carti am citit mai proaste ca ' Unchiul Rudolf' de Paul Bailey, ed. Humanitas, 2009
Cartea spune povestea lui Andrei Petrescu rebotezat Andrew Peters de unchiul Rudi Petrescu, ajuns celebru cantaret de opereta in Europa sub numele de, of course, Rudolf Peterson. Andrei este dus de tatal sau intr-o noapte de iarna la Bucuresti, apoi la Paris si lasat in mana unui conductor de tren care trebuie sa-l predea unchiului Rudolf la Londra. Ca semn de identificare al unchiului este o poza a acestuia dechizat in pirat, cu cercel si sabie la sold dintr-un spectacol( da, tatal lui Andrei n-avea o poza normala cu frate-su). Asta in 1937, in prag de al doilea razboi mondial. Parintii lui Andrei, oameni destul de destepti cat sa anticipeze ce urmeaza sa se intample refuza sa paraseasca si ei tara, fara sa ni se spuna exact de ce. Drept urmare mama lui Andrei ( pe jumatate evreica, tatal ei fiind perceptor de taxe, dar care cica trebuia sa ajunga un fel de Einstein) insarcinata, este violata si omorata in padure de 3 barbati, iar tatal lui Andrei se arunca in Sena, nu inainte de a trimite o scrisoare unchiului in care ii spune exact ce are de gand sa faca si in care-l roaga sa vina la Pris sa-i identifice cadavrul.
Mai pe scurt: Andrew se casatoreste cu ingenua Mary care fuge cu un american mult mai batran ca ea, luand si copilul de 3 luni cu ea. Mosul moare, Mary moare, apare in 2 fragmente copilul adult care devine prieten cu taica-sau. Andrew isi da seama la 30 de ani ca singura lui iubire a fost si va ramane unchiul Rudolf ( " Voiam sa ma posede.Voiam sa fiu al lui" pg. 139) care obsinuia sa-l ia in brate gol ( unchiul) cand era mic si visa urat ( Andrei).
Cartea cica e scrisa pe mai multe planuri: aici un fragment de cand era Andrei mic, acolo vorbeste Andrew la 30 de ani, aici Andrew la 50 sau 70, aici si colo isi deapana unchiul amintirile, toate in decsurs de 2-3 pagini, si asa o tine de la pagina 1 pana la pagina 165 pe hartie groasa.
daca chiar n-aveti ce face si plictiseala atinge cote maxime si chiar vreti sa citit o carte proasta v-o imprumut.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
deci, chiar si la a doua incercare am citit titlul tot : "inca o carte postala" :)))))
ca sa vezi presentiment...
era mai bine daca era carte postala :))
Trimiteți un comentariu