Turism la un alt nivel
Nu stiu cine i-a invatat, cine i-a scolit, dar serviciile din Dubrovnik, Croatia, sunt impecabile. Totul este alb, de la asternuturi si prosoape pana la fetele de masa la restaurante si gresia din baie, iar felul in care esti tratat te face sa-ti fie rusine daca nu lasi bacsis sau nu revii a doua oara. M-au impresionat extraordinar de mult chelnerii care stiu sa-si vanda marfa, te agatau din strada, discutau cu tine fara sa fie agasanti, foarte amabili, mereu zambind, gata sa-ti dea si luna in farfurie, fara sa se injoseasca sau sa braveze. Toti, fara exceptie, vorbesc cel putin engleza (majoritatea si italiana, franceza, unii chiar si putina germana sau spaniola), pana si tanti de la magazin sau de la chioscul de ziare stie cateva cuvinte, cat sa inteleaga ce-i ceri. De fiecare data cand comandai ceva spuneau ' thank you sir/ thank you madam', veneau si te intrebau daca iti place mancarea, schimbau scrumierea de fiecare data cand se aduna in ea si un muc de tigara si nu a existat data sa intreb ce contine un fel de mancare sau cum e facut si sa nu stie sa-mi explice.
La chioscul de inghetata intai iti iei inghetata, abia apoi intri in magazin si o platesti, merg pe incredere totala.
Turisti romani, turisti straini, turisti locali
E interesant sa te afli dintr-o data intr-o multime de oameni si sa auzi in jurul tau o multitudine de limbi pe care incerci sa le identifici si uneori sa le intelegi. Bineinteles ca ce scriu in acest fragment sunt doar impresii, probabil stereotipice. Pe romani ii identifici de la o posta: da, suntem galagiosi, iesim in evidenta, tarani ( si nu in sensul morometian), vorbim tare, toata strada e a noastra. Vorbitorii nativi de limba engleza ( australieni, britanici, irlandezi) sunt oarecum mai private, vorbesc mult intre ei si destul de incet, sunt dornici sa incerce lucruri noi la restuarant, mai ales seafood si stiu foarte bine ce vor mai ales in materie de bauturi; italienii sunt pasnici, se simt ca acasa in Croatia, spanioloaicele erau cele mai bine imbracate( cochete, cu gust, neextravagante). Francezii sunt cei mai nesuferiti turisti, si copiii si adultii; tinerii au impresia ca toata plaja e a lor, striga unul la altul dintr-un capat in celalalt, nu-si cer scuze daca te lovesc, nu te lasa sa treci daca te vad cu ditamai geamantanul dupa tine; parintii isi cearta copiii in plina strada ca la usa cortului. Nemtii si nordicii, oarecum prinsi in propria limba pe care nu o vorbesc multi sunt cei mai politicosi tusirsti pe care i-am intlanit. Am ramas profund impresionata de o intamplare de la coada de inghetata: venise randul meu si al lui Alex, dar inca nu ne hotarsem ce arome vrem; dupa noi un tatic cu un copil de vreo 5 ani care se smiorcaia si nu mai avea rabdare sa-si primeasca inghetata. Eu si Alex am vrut sa-i lasam in fata, insa tatal a refuzat; nici dupa ce am insistat de cateva ori, mai ales ca noi tot nu eram hotarati ce vrem nu a acceptat. Este a doua lectie de educatie pe care o primesc indirect de la un neamt.
Printre toate aceste neamuri turistii locali se simt oarcem stingheri, straini in propriul oras care vorbeste in atatea limbi si totsi la ei acasa; ii recunosti usor, sunt mai prost imbracati ( desi cei care ajung in Dubrovnik au bani), hainele fetelor tinere sunt tipatoare, iar ale pensionarilor modeste, cam ce gasesti in cartierele marginase ale Bucurestiului.
Food and Drink
Meniul restaurantelor este oarcem un amestec de bucatarie italiana (pizza, pasta) cu feluri specifice marii ( peste, fructe de mare) si mini bucatarie intrenationala. Doar cateva restaurante au feluri tratitionale ( pe care spre rusinea mea nu le-am incercat). Supele sunt putine, de rosii, vita (rar),supa crema de ciuperci, de peste, ultima fiind absolut ingrozitoare ( dupa gustul meu), foarte uleioasa, cu gust dulce-sarat, cu bucati de peste ca trecut prin strecuratoare si, daca-i bun restaurantul, 2-3 scoici( mussels). Curiozitatea mea cea mai mare au fost fructele de mare care sunt absolut delicioase, mult mai bine decat orice ce am mancat in Romania. Salata de caracatita este nemaipomenita, iar meniul de peste cu fructe de mare ( peste, mussels, black risotto, inele de calamar, creveti) face toti banii. Cele mai scumpe feluri de mancare sunt stridiile ( in jur de 2 euro una) si homarul ( meniu pentru 2 persoane alcatuit din peste, fructe de mare si homar in jur de 70-75 de euro).
Cum am interdictie la vin ( prietenii stiu de ce :P) am baut bere si sucuri. Berea locala, Ojuscko si Karlovacko, este foarte buna, dar in meniu mai gasesti bere olandeza, Bavaria si marci internationale, Stela Artois si Heineken ( cred). Sucurile sunt bune, obisnuite, nimic extraordinar. Ce ne-a placut foarte mult a fost apa plata cu arome ( Jana), numai buna pe plaja, dupa baia in mare.
Money, money, money
Aici exista doua pareri diferite pe care le-ajm auzit si in tara si acolo: Croatia este foarte scumpa sau foarte ieftina. Adevarul e ca habar n-am cum e in restul Croatiei, dar Dubrovnik-ul este un oras extrem de scump, de la apa plata de la market pana la hoteluri. O sticla de apa plata la 0,5 l costa intre 4, 5 pana la 10 kuna ( 1 euro = aprox. 7 kuna); berea la halba si side-salads intre 25 si 30 de kuna, supele 40 kuna . Cele mai iefine feluri de mancare ( risotto cu diverse, paste, pizza) 60-70 de kuna, salatele antreu la fel, urmate apoi de felurile cu carne ( porc, pui, vita + garnituri) 70-80-90 kuna. Urmau apoi felurile de peste si fructe de mare care ajungeau pana la 500 +.
Preturile din magazine, market sau suvenir, iarasi foarte mari pentru produse nu de calitate extraordinara. Obisnuitele nimicuri( pixuri, brichete, magneti etc cu Dubrovnik intre 3 si 10 euro), hainele urate( nici nu m-am uita la preturi), cu exeptia articolelor marinar care erau intre 10 si 40 de euro ( un tricou cu dungi marinar m-a costat 15 euro).
Autobuzele( pile): shuttle bus-urile de la aeroport pana in Old Town 5 euro de persoana,autobuz local old town diverse hoteluri 20 de kuna calatoria sau 130 cartela de o zi; taxi old town aeroprot 30-35 de euro.
Plata se face de obicei in kuna, moneda Croatiei, euro accepta doar taximetrisitii si cateva restaurante, dar nu este o problema deoarece bancomate sunt peste tot, la fel si case de schimb, inclusiv la hotel.
Preturile la hoteluri sunt pe net, dar oriunde gasesti sobe de inchiriat ( camere) la 60-70 de euro camera pe noapte.
--
va urma : orasul vechi, impresii generale + poze ( Alex)
vineri, 31 iulie 2009
joi, 30 iulie 2009
miercuri, 22 iulie 2009
am plecat in vacanta!
si nu se stie cand o sa ne intoarcem - poate o saptamana, poate doua pana va mai scriem ceva pe blog. pana atunci, well, concedii placute si voua! gata.
luni, 20 iulie 2009
day of the tentacle
de-a lungul vremii mi-au trecut prin maini multe jocuri, multe extrem de proaste dar si unele care au ramas cu mine. va povesteam mai demult despre unul din aceste jocuri remarcabile, monkey island.
inainte de el, cei de la lucas arts au scos un joc cu un umor atat de desavarsit, atat de pe gustul meu, incat a ramas jocul meu preferat pana azi si probabil va ramane toata viata. ar fi o eroare sa nu il mentionez aici. acest joc se numeste day of the tentacle.
the plot is simple, dar umorul cu care trebuie sa rezolvi incercarile la care esti supus il face sa fie destul de dificil, and buckets of fun.
in principiu controlezi, pe rand, un tocilar, un metalist si o blonda. si trebuie sa opresti un tentacul demonic din a prelua controlul planetei. fun!
roackerul e in trecut, pe vremea lui george washington. tocilarul e in prezent, iar blonda e agatata intr-un copac 200 de ani in viitor.
and the mad scientist is there, too :)
scurt dialog de la inceputul jocului:
-you really flushed them!
-YES!
-down the toilet.
-NO! THROUGH TIME!
inainte de el, cei de la lucas arts au scos un joc cu un umor atat de desavarsit, atat de pe gustul meu, incat a ramas jocul meu preferat pana azi si probabil va ramane toata viata. ar fi o eroare sa nu il mentionez aici. acest joc se numeste day of the tentacle.
the plot is simple, dar umorul cu care trebuie sa rezolvi incercarile la care esti supus il face sa fie destul de dificil, and buckets of fun.
in principiu controlezi, pe rand, un tocilar, un metalist si o blonda. si trebuie sa opresti un tentacul demonic din a prelua controlul planetei. fun!
roackerul e in trecut, pe vremea lui george washington. tocilarul e in prezent, iar blonda e agatata intr-un copac 200 de ani in viitor.
and the mad scientist is there, too :)
scurt dialog de la inceputul jocului:
-you really flushed them!
-YES!
-down the toilet.
-NO! THROUGH TIME!
duminică, 19 iulie 2009
vineri, 17 iulie 2009
santiago
santiago
baiatul se numea santiago. si inafara de asta, nu avea
absolut nimic in comun cu ala al lui coelio. desi, printr-o
coincidenta bizara, cartea respectiva fusese scrisa dupa ce
santiago ii povestise lui paul intamplarile fictive din
africa. dar nu asta conteaza.
santiago se prezenta ca fiind spaniol. de fapt era tigan.
printr-o ironie crunta, se nascuse in romania, din parinti
tigani instariti si cu cate ceva in cap. gen aia posesori
de viori vechi. stratocaster. alea-s.
santiago se prezenta ca fiind din catalunia in parte pentru
ca ii era rusine de originile sale reale - si ii fusese
rusine toata viata - si in parte pentru ca era o modalitate
excelenta de a impresiona fetele. santiago era unul din
acei tineri carora le plac fetele. probabil inca mai este.
santiago mai avea o proprietate magica - si anume se
prindea foarte repede cand cineva manca rahat. din pacate
acest dar a venit si cu un blestem - nu suporta ca cineva
sa manance rahat. cum e chestiunea aia ca in ziua de azi
copiii nu se mai joaca pe afara. santiago stia ca asta e o
minciuna sfruntata, inventata de oameni care cel mai
probabil locuiesc la etajele superioare ale cladirilor, sau
in locuri in care nu exista copii. el insa locuia la
parter, si toti copiii care se jucau afara ii tipau sub
geam pana tarziu in noapte, nelasandu-l sa doarma.
santiago era un om foarte obosit. era obosit fizic pentru
ca muncea la o firma producatoare de biscuiti si aveau de
scos un nou sortiment. dar era obosit si psihic, timorat,
doborat de tot ce vedea in jurul sau, de toti cretinii, de
toti nesimtitii - stiti voi, problemele obisnuite ale
traiului in romania.
....
in dimineata respectiva santiago statea linistit si isi
sorbea cafeaua impreuna cu vreo doi biscuiti. nu fuma si
detesta obiceiul. isi aducea aminte de scoala generala si
de izolarea crunta la care fusese supus inca de pe atunci.
nu socializa cu ceilalti copii, aproape toti romani - sau
mai degraba, ei nu socializau cu un individ mai inchis la
culoare. dar nu se incadra nici printre tigani, provenind
dintr-o familie cu ceva principii morale printre care si o
aversiune fata de violenta de orice fel.
nu considera ca a avut o copilarie trista, mai degraba una
normala - in fond, era singura copilarie pe care o
cunoscuse si nu avea cu ce sa o compare. iar debutul in viata
de adult se petrecuse sub semnul aceleiasi izolari.
nu avea prieteni, inafara de cafeaua de dimineata si cele cateva sortimente de biscuiti. era de felul lui chimist, dar terminase facultatea fara nici o tragere de inima si nu prea ramasese cu ceva in cap. diploma il ajutase sa se angajeze la fabrica de biscuiti si de acolo doar improvizase.
sfarsit.
baiatul se numea santiago. si inafara de asta, nu avea
absolut nimic in comun cu ala al lui coelio. desi, printr-o
coincidenta bizara, cartea respectiva fusese scrisa dupa ce
santiago ii povestise lui paul intamplarile fictive din
africa. dar nu asta conteaza.
santiago se prezenta ca fiind spaniol. de fapt era tigan.
printr-o ironie crunta, se nascuse in romania, din parinti
tigani instariti si cu cate ceva in cap. gen aia posesori
de viori vechi. stratocaster. alea-s.
santiago se prezenta ca fiind din catalunia in parte pentru
ca ii era rusine de originile sale reale - si ii fusese
rusine toata viata - si in parte pentru ca era o modalitate
excelenta de a impresiona fetele. santiago era unul din
acei tineri carora le plac fetele. probabil inca mai este.
santiago mai avea o proprietate magica - si anume se
prindea foarte repede cand cineva manca rahat. din pacate
acest dar a venit si cu un blestem - nu suporta ca cineva
sa manance rahat. cum e chestiunea aia ca in ziua de azi
copiii nu se mai joaca pe afara. santiago stia ca asta e o
minciuna sfruntata, inventata de oameni care cel mai
probabil locuiesc la etajele superioare ale cladirilor, sau
in locuri in care nu exista copii. el insa locuia la
parter, si toti copiii care se jucau afara ii tipau sub
geam pana tarziu in noapte, nelasandu-l sa doarma.
santiago era un om foarte obosit. era obosit fizic pentru
ca muncea la o firma producatoare de biscuiti si aveau de
scos un nou sortiment. dar era obosit si psihic, timorat,
doborat de tot ce vedea in jurul sau, de toti cretinii, de
toti nesimtitii - stiti voi, problemele obisnuite ale
traiului in romania.
....
in dimineata respectiva santiago statea linistit si isi
sorbea cafeaua impreuna cu vreo doi biscuiti. nu fuma si
detesta obiceiul. isi aducea aminte de scoala generala si
de izolarea crunta la care fusese supus inca de pe atunci.
nu socializa cu ceilalti copii, aproape toti romani - sau
mai degraba, ei nu socializau cu un individ mai inchis la
culoare. dar nu se incadra nici printre tigani, provenind
dintr-o familie cu ceva principii morale printre care si o
aversiune fata de violenta de orice fel.
nu considera ca a avut o copilarie trista, mai degraba una
normala - in fond, era singura copilarie pe care o
cunoscuse si nu avea cu ce sa o compare. iar debutul in viata
de adult se petrecuse sub semnul aceleiasi izolari.
nu avea prieteni, inafara de cafeaua de dimineata si cele cateva sortimente de biscuiti. era de felul lui chimist, dar terminase facultatea fara nici o tragere de inima si nu prea ramasese cu ceva in cap. diploma il ajutase sa se angajeze la fabrica de biscuiti si de acolo doar improvizase.
sfarsit.
joi, 16 iulie 2009
paradoxuri mobius
in seara asta o sa termin cartea, si poate in weekend o sa scriu cate ceva despre ea. dar pana atunci va las cu urmatoarea dilema:
avem o pisica. in seara asta am construit, din hartie, o banda mobius. si am infasurat-o pe pisica.
tinand cont ca aceasta banda are o singura suprafata, pisica e in interiorul sau in exteriorul ei?
uram pe aceasta cale bun venit celui de-al cincilea cititor al nostru. daca se poate sa ne spui cateva cuvinte despre tine sau sa lasi un link spre vreun blog ca sa te cunoastem, ar fi super :)
si va mai dau o chestie care sa va stimuleze mintea:
si explicatia:
later edit: invitatia e valabila si pentru al saselea cititor
avem o pisica. in seara asta am construit, din hartie, o banda mobius. si am infasurat-o pe pisica.
tinand cont ca aceasta banda are o singura suprafata, pisica e in interiorul sau in exteriorul ei?
uram pe aceasta cale bun venit celui de-al cincilea cititor al nostru. daca se poate sa ne spui cateva cuvinte despre tine sau sa lasi un link spre vreun blog ca sa te cunoastem, ar fi super :)
si va mai dau o chestie care sa va stimuleze mintea:
si explicatia:
later edit: invitatia e valabila si pentru al saselea cititor
luni, 13 iulie 2009
citeam aseara pe net ca pisica nu toarce doar cand e multumita, cand o hranestei sau o mangai, ci si atunci cand e ranita sau sufera; cica torsul reprezinta o stare de inferioritate, de incertitudine solicitand protectie, si ea ne vede pe noi( stapanii) ca niste super-mame, capabile sa ofere acea protectie. Acuma, oi fi fiind eu un fel de mama-pisica, dar habar n-am sa zic in pisisceasca" Zuma, lasa-mi dracu' hartiile in pace!"
vineri, 10 iulie 2009
joi, 9 iulie 2009
monstruasa complexitate a vietii paradoxale (de te ia mama dracu')
urmeaza un post in care am de zis trei chestii fara nici o legatura, fiecare mai perplecsa decat urmatoarea decat urmatoarea, dar nu stiu cu care sa incep.
in mintea mea exista o lume intreaga, din pacate populata in principal de idioti - exact ca in realitate. ei bine, unii dintre ei lucreaza in domeniul insecticidelor. iata ce le-a nascocit mintea (mintea lor, care e in mintea mea):
spray de gandaci. ok. de fapt, e mai mult spray anti-gandaci. avand in vedere efectele.
dar spray de gandaci s-a mai facut. asta insa era special.
prietenosii oameni de stiinta de la momcorp ltd. au inventat un spray de gandaci care, odata ingurgitat de acestia, reactioneaza cu fluidele lor interne cauzand un efect efervescent. astfel, in cateva secunde toracele insectei explodeaza, cu un zgomot asemanator floricelelor de porumb in cuptorul cu microunde.
din pacate neprietenoasa echipa de marketing de la momcorp ltd. a facut o greseala in alegerea aromei degajate de aceste mici explozii - si anume, popcorn cu unt.
the daily whatnot a categorisit acest produs ca fiind "entirely too bloody sick to be used by anyone", dat fiind faptul ca el cauzeaza printre altele - precizeaza reuters.
doi.
ce este aia o naiba? serios acuma. ce e aia "du-te naibii"? cine e aceasta naiba si de unde provine? eu asta as vrea sa stiu. exista, evident, mama naibii, care aparent are ca ocupatie principala sa te ia. deci ar rezulta ca naiba e o fiinta vie.
am putea crede ca naiba ar fi partea feminina a dracului, dar de aici reies o gramada de probleme. daca e sora-sa, atunci mitul androginului devine unul incestuos, iar o defaimare la adresa unor personaje negative nu poate fi decat pozitiva - ne spune logica aplicata. or, daca dracul si cu naiba comit incest, asta inseamna ca orice injuratura bazata pe cele doua cuvinte este de fapt o preamarire a divinitatii crestine, pe modelul "enemy of my enemy". deci, automat, orice injuratura isi pierde atat valoarea cat si sensul - dat fiind faptul ca fiinta divina a crestinatatii se afla inca sub un nor de incertitudine mai ceva decat a prezis heisenberg.
si putem conchide in continuare ca "mama dracului" si "mama naibii" sunt una si aceeasi persoana.
dar
lucifer a existat dintotdeauna, exact ca si dumnezeu. ei nu au avut mama. iar daca nu au avut mama, inseamna ca presupunerile noastre initiale sunt eronate, asadar nu exista nici dumnezeu, nici diavol. dar ce e aia o naiba, totusi?
trei.
ma plictisesc la serviciu si in curand voi pleca, pe motiv ca nu am sef. si cum stateam eu si ma plictiseam, m-am gandit ca ar fi cazul sa complexez calculatorul. asa ca am facut tocmai asta.
am creat pe desktop un fisier nou pe care l-am numit new folder. am creat sub el un shortcut catre el. am mutat shortcut-ul in fisier. iar apoi l-am deschis. si am dat dublu click pe shortcut. puteti ghici ce s-a intamplat?
daca nu, va spun eu. universul a facut implozie, lasandu-ma doar cu turma de idioti care imi populeaza imaginatia.
ce faci mai merluciu, pleci?
pai...
in mintea mea exista o lume intreaga, din pacate populata in principal de idioti - exact ca in realitate. ei bine, unii dintre ei lucreaza in domeniul insecticidelor. iata ce le-a nascocit mintea (mintea lor, care e in mintea mea):
spray de gandaci. ok. de fapt, e mai mult spray anti-gandaci. avand in vedere efectele.
dar spray de gandaci s-a mai facut. asta insa era special.
prietenosii oameni de stiinta de la momcorp ltd. au inventat un spray de gandaci care, odata ingurgitat de acestia, reactioneaza cu fluidele lor interne cauzand un efect efervescent. astfel, in cateva secunde toracele insectei explodeaza, cu un zgomot asemanator floricelelor de porumb in cuptorul cu microunde.
din pacate neprietenoasa echipa de marketing de la momcorp ltd. a facut o greseala in alegerea aromei degajate de aceste mici explozii - si anume, popcorn cu unt.
the daily whatnot a categorisit acest produs ca fiind "entirely too bloody sick to be used by anyone", dat fiind faptul ca el cauzeaza printre altele - precizeaza reuters.
doi.
ce este aia o naiba? serios acuma. ce e aia "du-te naibii"? cine e aceasta naiba si de unde provine? eu asta as vrea sa stiu. exista, evident, mama naibii, care aparent are ca ocupatie principala sa te ia. deci ar rezulta ca naiba e o fiinta vie.
am putea crede ca naiba ar fi partea feminina a dracului, dar de aici reies o gramada de probleme. daca e sora-sa, atunci mitul androginului devine unul incestuos, iar o defaimare la adresa unor personaje negative nu poate fi decat pozitiva - ne spune logica aplicata. or, daca dracul si cu naiba comit incest, asta inseamna ca orice injuratura bazata pe cele doua cuvinte este de fapt o preamarire a divinitatii crestine, pe modelul "enemy of my enemy". deci, automat, orice injuratura isi pierde atat valoarea cat si sensul - dat fiind faptul ca fiinta divina a crestinatatii se afla inca sub un nor de incertitudine mai ceva decat a prezis heisenberg.
si putem conchide in continuare ca "mama dracului" si "mama naibii" sunt una si aceeasi persoana.
dar
lucifer a existat dintotdeauna, exact ca si dumnezeu. ei nu au avut mama. iar daca nu au avut mama, inseamna ca presupunerile noastre initiale sunt eronate, asadar nu exista nici dumnezeu, nici diavol. dar ce e aia o naiba, totusi?
trei.
ma plictisesc la serviciu si in curand voi pleca, pe motiv ca nu am sef. si cum stateam eu si ma plictiseam, m-am gandit ca ar fi cazul sa complexez calculatorul. asa ca am facut tocmai asta.
am creat pe desktop un fisier nou pe care l-am numit new folder. am creat sub el un shortcut catre el. am mutat shortcut-ul in fisier. iar apoi l-am deschis. si am dat dublu click pe shortcut. puteti ghici ce s-a intamplat?
daca nu, va spun eu. universul a facut implozie, lasandu-ma doar cu turma de idioti care imi populeaza imaginatia.
ce faci mai merluciu, pleci?
pai...
sentenced
in ultima vreme am redescoperit aceasta trupa, si ma bucur ca am facut-o. din pacate baietii au pus punct in 2005, iar chitaristul a murit anul acesta, spulberand orice speranta sa mai auzim ceva sentenced vreodata. r.i.p.
miercuri, 8 iulie 2009
zob da club (sau terasa la motoare)
asadar maine, la ora 7 seara, mare lansare mare de album ZOB pe terasa la motoare. si un album tare asteptat.
eu unul ma voi duce, nu neaparat pentru noul album, dar in principal pentru ca nu am mai baut o bere cu vlad (nu vlase, vlad my friend) de un car de ani, si n-am mai fost la un concert ZOB de la punk rock underfest doi (cand underworld era in locul lui actualul excalibur).
uite si ultimul single:
si mai am o curiozitate... oare vor canta celebra si nelipsita "michael jackson is dead"?
si ca sa inchei ca toti cretinii - cum comentati?
eu unul ma voi duce, nu neaparat pentru noul album, dar in principal pentru ca nu am mai baut o bere cu vlad (nu vlase, vlad my friend) de un car de ani, si n-am mai fost la un concert ZOB de la punk rock underfest doi (cand underworld era in locul lui actualul excalibur).
uite si ultimul single:
si mai am o curiozitate... oare vor canta celebra si nelipsita "michael jackson is dead"?
si ca sa inchei ca toti cretinii - cum comentati?
marți, 7 iulie 2009
leapsa de la brightie
mesaj pentru yuki peste 10 ani:
mesaj pentru alex peste 10 ani:
err... nush ce sa zic... sunt asa emotionat... mai tii minte ce fata aveai in prima poza de la buletin? ia si razi!
leapsa merge mai departe la ceilalti doi cititori ai nostri posesori de blog, si anume andrei si miclowan.
am zis posesori de blog pt ca ne mai citeste si andreea.
mesaj pentru alex peste 10 ani:
err... nush ce sa zic... sunt asa emotionat... mai tii minte ce fata aveai in prima poza de la buletin? ia si razi!
leapsa merge mai departe la ceilalti doi cititori ai nostri posesori de blog, si anume andrei si miclowan.
am zis posesori de blog pt ca ne mai citeste si andreea.
tales of monkey island
dap, azi este mult-asteptata zi. azi iese ultima creatie a celor de la lucas arts, si anume jocul mentionat in titlu.
pentru cei ce nu stiu - oh, de ce nu stiti?
in viata fiecarui om sunt anumite elemente ce l-au influientat si format de-a lungul vremii. exista carti, filme, jocuri "cult" - adica acele elemente din repertoriul carora iti creezi frazele umoristice care au sens doar pentru tine, de exemplu.
nu ma voi apuca acum sa fac o lista de chestii din astea, le veti afla din cartea "asteptand o bere" daca o va publica cineva vreodata si daca voi avea timp in concediu sa o scriu efectiv.
unul din aceste elemente "cult" este jocul "the curse of monkey island" aparut in 1997 dar jucat de mine abia prin 99 - 2000. probabil cel mai amuzant joc din lume.
iar azi apare ultimul din serie. abia astept sa ajung acasa si sa-l caut :D
scene from monkey island 3, right before "hey, you shot my banjo!"
pentru cei ce nu stiu - oh, de ce nu stiti?
in viata fiecarui om sunt anumite elemente ce l-au influientat si format de-a lungul vremii. exista carti, filme, jocuri "cult" - adica acele elemente din repertoriul carora iti creezi frazele umoristice care au sens doar pentru tine, de exemplu.
nu ma voi apuca acum sa fac o lista de chestii din astea, le veti afla din cartea "asteptand o bere" daca o va publica cineva vreodata si daca voi avea timp in concediu sa o scriu efectiv.
unul din aceste elemente "cult" este jocul "the curse of monkey island" aparut in 1997 dar jucat de mine abia prin 99 - 2000. probabil cel mai amuzant joc din lume.
iar azi apare ultimul din serie. abia astept sa ajung acasa si sa-l caut :D
scene from monkey island 3, right before "hey, you shot my banjo!"
luni, 6 iulie 2009
satul din mijlocul capitalei
poate ca stiti, sau poate nu. eu sunt aici doar ca sa consemnez aceasta variatie demografica aparent fara margini pe care o putem intalni fara a parasi capitala.
se spune ca bucurestiul a fost intemeiat de ciobanul bucur si oile sale. poate ca oile intre timp s-au transformat in pipite pestrite, dar ciobanii au ramas. ceea ce este surprinzator e aceasta schisma intre ciobanii ce au evoluat in vietuitoare subumane capabile de a locui le bloc, seminte, manele, the usual, si ciobanii care au ramas cu obiceiurile lor impamantenite. doar ca au devenit intre timp tigani.
cu alte cuvinte, exista un sat de tigani in mijlocul capitalei. si pun pariu ca voi nu stiti de el, sau ca acum va ganditi ca ma refer la altceva. ei bine nu. e chiar un sat. cu case, garduri, carute si cai. acum stiu ca sunteti uimiti. dar stati, sa va mai tin in suspans putin.
bucurestiul a fost conceput sa aiba doua lacuri "de aparare, in caz ca..." pe vremea lui ceausescu. unul din ele este lacul morii. celalalt este lacul vacaresti.
nu ati auzit de lacul vacaresti?
asta pentru ca nu exista. nu a fost niciodata umplut cu apa. este practic un teren destul de mlastinos, sau era mlastinos acum ceva ani. acum este doar un maidan. si ce se mai afla acolo?
pai se afla un satuc. niste case facute din foi de tabla, niste garduri, niste dacii si niste carute. si fauna corespunzatoare. imi imaginez ca trebuie sa fie ceva de genul satrei de tigani vanzatori de rulote din "snatch".
partea amuzanta e ca acel satuc este, mai nou, vecin cu un complex rezidential - niste cladiri de birouri, dupa cum arata, de vreo 20 de nivele, din sticla, asa cum se obisnuieste pe-aici.
este orasul extremelor, este mai mult un amalgam de oameni fortati sa traiasca in acelasi perimetru decat un oras in curs de dezvoltare. este probabil cel mai bizar loc de pe planeta, din toate punctele de vedere. si e chiar aici, totul e sa deschizi ochii!
se spune ca bucurestiul a fost intemeiat de ciobanul bucur si oile sale. poate ca oile intre timp s-au transformat in pipite pestrite, dar ciobanii au ramas. ceea ce este surprinzator e aceasta schisma intre ciobanii ce au evoluat in vietuitoare subumane capabile de a locui le bloc, seminte, manele, the usual, si ciobanii care au ramas cu obiceiurile lor impamantenite. doar ca au devenit intre timp tigani.
cu alte cuvinte, exista un sat de tigani in mijlocul capitalei. si pun pariu ca voi nu stiti de el, sau ca acum va ganditi ca ma refer la altceva. ei bine nu. e chiar un sat. cu case, garduri, carute si cai. acum stiu ca sunteti uimiti. dar stati, sa va mai tin in suspans putin.
bucurestiul a fost conceput sa aiba doua lacuri "de aparare, in caz ca..." pe vremea lui ceausescu. unul din ele este lacul morii. celalalt este lacul vacaresti.
nu ati auzit de lacul vacaresti?
asta pentru ca nu exista. nu a fost niciodata umplut cu apa. este practic un teren destul de mlastinos, sau era mlastinos acum ceva ani. acum este doar un maidan. si ce se mai afla acolo?
pai se afla un satuc. niste case facute din foi de tabla, niste garduri, niste dacii si niste carute. si fauna corespunzatoare. imi imaginez ca trebuie sa fie ceva de genul satrei de tigani vanzatori de rulote din "snatch".
partea amuzanta e ca acel satuc este, mai nou, vecin cu un complex rezidential - niste cladiri de birouri, dupa cum arata, de vreo 20 de nivele, din sticla, asa cum se obisnuieste pe-aici.
este orasul extremelor, este mai mult un amalgam de oameni fortati sa traiasca in acelasi perimetru decat un oras in curs de dezvoltare. este probabil cel mai bizar loc de pe planeta, din toate punctele de vedere. si e chiar aici, totul e sa deschizi ochii!
santana
sursa foto: www.bestfest.ro (fotograf Alex Chelba)
asadar am fost la santana. din motivele prezentate in post-ul anterior si nu numai.
a fost o experienta pe care ar trebui sa o traiasca oricine. nu prea imi gasesc cuvintele in momentul de fata.
pentru cei ce nu stiu, santana nu abordeaza un gen anume. transcende cu usurinta genurile si canta propria lui muzica. iti place sau nu. si e foarte greu sa nu-ti placa.
mesajul lui, peace and love, s-a simtit in continuu de-a lungul celor doua ore fara necesitatea de a fi exprimat concret. dar a fost exprimat, chiar de artist. si parca-i altfel cand auzi de hendrix, john lennon sau bob marley de la un om care i-a cunoscut personal.
am dansat la concert. si asta mi se intampla foarte rar. baby a dansat mai mult ca mine. am dansat impreuna.
sâmbătă, 4 iulie 2009
bestfest
azi e ultima zi de bestfest pentru noi, mergem sa-l vedem pe santana. trebuie sa spun ca vreau sa-l vad mai mult pentru ca e fuckin' huge, acu' 40 de ani canta la woodstock si nu l-am prins, poate pentru ca nu eram in america sau poate pentru ca nu eram nascut pe vremea aia.
la motorhead a fost genial. dar nu am de gand sa scriu, povesteste foarte fain cinabru aici.
lemmy la bucuresti:
sursa foto: www.bestfest.ro (fotograf Alex Barbulescu)
i said it before and i'll say it again: BRING ON THE NOISE!
la motorhead a fost genial. dar nu am de gand sa scriu, povesteste foarte fain cinabru aici.
lemmy la bucuresti:
sursa foto: www.bestfest.ro (fotograf Alex Barbulescu)
i said it before and i'll say it again: BRING ON THE NOISE!
vineri, 3 iulie 2009
critica la adresa bookblog
Mi-ar placea ca acest blog ( i.e bookblog) sa fie unul de cultura, exact asa cum se vrea, cum se intituleaza si cum este cunoscut, dar nu este. Este doar un blog care pomeneste carti, cu foarte multa reclama, cu "recenzii" la un nivel scoloresc uneori, in care diferiti indivizi scriu despre o carte pe care probabil au citit-o.
Acum, daca te vrei ' cel mai bun blog de cultura din Romania' nu poti sa te prezinti oricum, pe langa cantitea subsiantiala de carti prezentate, fa-ma sa citesc cartea, ofera-mi informatii dupa care sa ma pot ghida in lectura, da-mi nisre repere. Asteptarile mele ca cititor cresc cand iti faci o asemenea reclama. Din pacare putini sunt oamenii de acolo care chiar stiu despre ce vorbesc, ori recenzii scrise de tani Norica din piata chiar n-am chef sa citesc.
Acum, daca te vrei ' cel mai bun blog de cultura din Romania' nu poti sa te prezinti oricum, pe langa cantitea subsiantiala de carti prezentate, fa-ma sa citesc cartea, ofera-mi informatii dupa care sa ma pot ghida in lectura, da-mi nisre repere. Asteptarile mele ca cititor cresc cand iti faci o asemenea reclama. Din pacare putini sunt oamenii de acolo care chiar stiu despre ce vorbesc, ori recenzii scrise de tani Norica din piata chiar n-am chef sa citesc.
joi, 2 iulie 2009
o suta de chestii despre mine
eh, asta e, m-au descoperit, nu are rost sa ma mai ascund. stiam ca sunt cel mai tare, iar acum o veti sti si voi.
cateva chestii despre mine:
*For Alex Boldea, every street is "one way". His way.
*Alex Boldea and Superman once fought each other on a bet. The loser had to start wearing their underwear on the outside of their pants.
*Guns don't kill people. Alex Boldea kills People.
*If you spell Alex Boldea in Scrabble, you win. Forever.
*Alex Boldea can predict the shuffle on his iPod.
*Alex Boldea counted to infinity - twice.
*Alex Boldea does not hunt because the word hunting implies the possibility of failure. Alex Boldea goes killing.
*Most people fear the Reaper. Alex Boldea considers him "a promising Rookie".
*Alex Boldea sleeps once every 2 weeks, for half an hour, standing up, with his eyes open, and he looks pissed off.
*Alex Boldea's dog is trained to pick up its own poop because Alex Boldea will not take crap from anyone.
the rest is here.
cateva chestii despre mine:
*For Alex Boldea, every street is "one way". His way.
*Alex Boldea and Superman once fought each other on a bet. The loser had to start wearing their underwear on the outside of their pants.
*Guns don't kill people. Alex Boldea kills People.
*If you spell Alex Boldea in Scrabble, you win. Forever.
*Alex Boldea can predict the shuffle on his iPod.
*Alex Boldea counted to infinity - twice.
*Alex Boldea does not hunt because the word hunting implies the possibility of failure. Alex Boldea goes killing.
*Most people fear the Reaper. Alex Boldea considers him "a promising Rookie".
*Alex Boldea sleeps once every 2 weeks, for half an hour, standing up, with his eyes open, and he looks pissed off.
*Alex Boldea's dog is trained to pick up its own poop because Alex Boldea will not take crap from anyone.
the rest is here.
miercuri, 1 iulie 2009
ce titlu ma, nu vezi ca-i miercuri?
deci problema e in felul urmator. mai am fix 15 zile lucratoare pana la mult asteptatul si binemeritatul concediu. punct in care o s-o iau pe yuki si-o sa ne ducem fix in croatia. living the good life.
incerc sa ma gandesc pe cat posibil doar la acest aspect.
seful s-a intors azi la birou, motiv pentru care nu mai exista nici un fel de inspiratie pentru scrisul pe blog (nu-s creativ decat dimineata), nu mai exista nici un fel de chef de a munci, statia mea grafica zace in ruine de o saptamana, it-ul nu-si misca curul pana aici fir-ar ei sa fie, si uite-asa pic eu prost ca stau si nu fac nimic.
alte aspecte: mainile imi arata de parca as fi un emo orb, care n-a nimerit vena, si asta doar datorita teroristei aleia de pisici care e tare dragalasa toata ziua, dar seara o apuca pandaliile si zgarie si musca oamenii adormiti si doborati de munca - adica eu si frumoasa mea sotie.
colaterale: multumesc zeului thor pentru ca a catadicsit sa ne binecuvanteze cu ploi, tunete si fulgere aproape in fiecare seara, alungand astfel sleahta de nenorociti care isi faceau veacul pe bancutele din fata balconului nostru. mentionez ca intr-o seara un cretin statea singur cu o bere sub o umbrela, pe o ploaie torentiala. din misterele lumii...
si cred ca ar mai fi, dar deja v-am convins de efectele sefului asupra inspiratiei si talentului meu blogaricesc.
incerc sa ma gandesc pe cat posibil doar la acest aspect.
seful s-a intors azi la birou, motiv pentru care nu mai exista nici un fel de inspiratie pentru scrisul pe blog (nu-s creativ decat dimineata), nu mai exista nici un fel de chef de a munci, statia mea grafica zace in ruine de o saptamana, it-ul nu-si misca curul pana aici fir-ar ei sa fie, si uite-asa pic eu prost ca stau si nu fac nimic.
alte aspecte: mainile imi arata de parca as fi un emo orb, care n-a nimerit vena, si asta doar datorita teroristei aleia de pisici care e tare dragalasa toata ziua, dar seara o apuca pandaliile si zgarie si musca oamenii adormiti si doborati de munca - adica eu si frumoasa mea sotie.
colaterale: multumesc zeului thor pentru ca a catadicsit sa ne binecuvanteze cu ploi, tunete si fulgere aproape in fiecare seara, alungand astfel sleahta de nenorociti care isi faceau veacul pe bancutele din fata balconului nostru. mentionez ca intr-o seara un cretin statea singur cu o bere sub o umbrela, pe o ploaie torentiala. din misterele lumii...
si cred ca ar mai fi, dar deja v-am convins de efectele sefului asupra inspiratiei si talentului meu blogaricesc.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
