adoptati un manelist!

multumita lui andrei am inceput sa ma gandesc serios la combaterea acestui flagel manelo-cocalaric ce ne intineaza existenta in mod cotidian. sirul gandurilor a fost dupa cum urmeaza:

ar fi nevoie de o specie de oameni mai nesimtiti decat manelistii, mai puternici si mai numerosi. evident, solutia mi s-a intruchipat sub forma unei armate de punkisti inalti de 2 metri si zece, cantarind 150 kg fiecare si pusi pe treaba. ma refer aici la punkistii aia care asculta exploited, nu la astia pacifisti cu sex pistols sau green day sau alte legume.

dar experienta ma invata sa imi ignor de fiecare data prima idee. oricat de amuzanta ar fi imaginea unor punkisti imensi dezlantuiti asupra romaniei si strivind tzeste de manelist, trebuie sa recunoastem ca acesta e doar un vis frumos. nu e fezabil, cum ar spune un prieten.
apoi mi-am amintit de alt prieten, programator si bun companion de bere in vremurile caministice, care povestea de un coleg de-al lui de munca, manelist (si, de asemenea, programator ?!?!?!).

se facea ca erau ei in fata unei tarabe, la care manelistul (pe care inca nu-l stiau de manelist) ii intreaba, vazand niste cd-uri: "voua va plac manelele?" la care toata lumea se apuca sa le critice din motive lesne de inteles. insa prietenul intreaba "dar tie, iti plac?"
"nu imi mai plac..."

fireste, aceasta povestioara este amuzanta. datorita gastii de programatori, cat si manelistului scriitor de cod. insa aceasta povestioara are si un talc. putem sa tragem o concluzie mai putin evidenta, si anume ca manelistii sunt o speta usor influientabila de mediul in care vietuiesc. si, daca stai sa te gandesti, it makes sense. manelistul crede despre sine ca e cool, si vrea sa fie cool cu orice pret. e felul lui de om. faptul ca manelele sunt cool in mediul in care traieste este singurul motiv pentru care el este manelist. daca in patura de jos ascultatul operei ar fi cool, fiti siguri ca manelistii de azi ar sparge seminte pe "barbierul din sevilia" si si-ar lovi cu foc nevestele pe "carmen".

asadar, singura modalitate de a distruge curentul manelistic este incepand de la un nivel individual, pe principiul (folosit si in programare parca) divide et impera. daca fiecare din noi am putea sa ne luam cate un manelist, sa traiasca in randul nostru, sa manance si sa bea impreuna cu noi, in timp ce il lasam sa vada ca e singurul din cercul nostru de prieteni care asculta cacaturile alea, atunci el ar renunta la manele, va promit, si va practica orice e considerat "cool" in respectivul grup de prieteni. intocmai ca o maimuta docila doritoare de recunoastere sociala.

poate veti spune ca sunt prea multi manelisti pentru a-i dresa - dar nu este adevarat. odata ce dresam prima si a doua transa, se vor forma grupulete de fosti manelisti care vor adopta si ei, la randul lor, manelisti inca neconvertiti pe care ii vor dresa. iar tiganii cantatori de rahaturi o vor lasa mai moale vazand ca nu mai e rost de bani, si se vor reorienta spre altceva.

este in puterea noastra, ba chiar este de datoria noastra ca oameni cu creier sa ni se faca mila de bietii retarzi si sa-i scoatem din suferinta lor. este in puterea noastra sa ii dresam pe cei inferiori intelectual noua, si eu zic sa nu mai pierdem vremea. adoptati un manelist azi!